Test de antrenament nr. 1/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Stalinismul a evoluat, în cursul anilor de după război, spre un cult al personalității din ce în ce mai mult marcat de megalomania lui Stalin. Numeroase orașe din URSS, străzi, uzine etc. poartă numele său, iar portretul dictatorului apare pretutindeni şi gigantice statui ale sale domină orașele.
[…] În Prezidiu, Stalin se înconjoară de oameni noi, care îi sunt ataşaţi personal. […] Acest organism, ca şi plenul Comitetului Central, nu mai sunt convocate în mod regulat, Stalin monopolizând marile decizii în cadrul unui Birou secret, format din nouă membri, sau în timpul reuniunilor consiliilor restrânse. […] În consecinţă, Stalin adoptă singur deciziile şi partidul trebuie să fie devotat şi să-l asculte. Congresul al XIX-lea, care are loc în 1952 […], plasează pe primul loc îndatoririle militanţilor de a apăra unitatea partidului, ceea ce exclude orice opoziţie faţă de Stalin. Fidel concepţiei sale cu privire la «socialismul într-o singură ţară», […] Stalin ridică în slăvi mai mult decât oricând planificarea şi puterea statului, întrucât sunt singurele capabile să asigure dezvoltarea ţării. […] Pentru Stalin, aşadar, statului şi nu maselor de cetăţeni trebuie să îi revină iniţiativa transformărilor […].”
(F.G.Dreyfus, A.Jourcin, P.Thibault, P.Milza, Istoria universală)
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiți spațiul istoric precizat în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la „modelul chinez“.
3. Numiţi câte un conducător politic din sursa A, respectiv din sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că fragmente din cuvântările liderului politic sunt incluse în discursuri și lucrări .
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: Acest organism, ca şi plenul Comitetului Central, nu mai sunt convocate în mod regulat, Stalin monopolizând marile decizii în cadrul unui Birou secret, format din nouă membri, sau în timpul reuniunilor consiliilor restrânse
efect: În consecinţă, Stalin adoptă singur deciziile
SAU
cauză: întrucât sunt singurele capabile să asigure dezvoltarea ţării
efect: Stalin ridică în slăvi mai mult decât oricând planificarea şi puterea statului
ETC.
6. Prezentaţi două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea
Exemple:
– guvernarea pe baza principiului separării puterilor în stat,
– respectarea drepturilor și libertăților cetățenești,
– existența pluripartidismului etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei caracteristici menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică
7. Menţionaţi o altă caracteristică a totalitarismului din Europa, în afara celor la care se referă sursele date.
Exemple: represiunea politică, cenzura etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Prins între cele două regate – ele însele aflate în rivalitate, între altele şi pentru dominaţia Moldovei –, Alexandru [cel Bun] a acceptat chiar o variantă a dublei suzeranităţi – polono-ungare –, dând prioritate […] suveranului polon.
Primejdia care ameninţa Moldova din partea celor două regate limitrofe şi-a găsit expresia în acordul de la Lublau (15 martie 1412) încheiat […] între Vladislav Jagiello şi Sigismund de Luxemburg; potrivit înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est, care lăsa Poloniei Suceava şi Cetatea Albă, iar Ungariei Romanul şi Chilia. Era pentru prima dată când teritoriul românesc, în cazul de faţă, partea sa dintre Carpaţi şi Nistru – făcea obiectul unui acord de împărţire între mari puteri. De observat că, prin tratatul de la Lublau, Polonia îşi asigura Cetatea Albă, iar Ungaria, Chilia, […] cele două porturi din spațiul românesc, aflate la capătul marilor drumuri de comerţ […].
În cadrul îndatoririlor sale vasalice, Alexandru [cel Bun] a trimis corpuri de oaste, care au luptat alături de forţele polone împotriva cavalerilor teutoni în marea bătălie de la Grünwald (1410), unde Ordinul teuton a suferit o mare înfrângere […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată.
3. Menţionaţi conflictul militar și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia
Exemple:
– Alexandru [cel Bun] a trimis corpuri de oase, care au luptat alături de forțele polone
– cavalerii teutoni au fost învinși etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la relațiile diplomatice dintre domnitorul Moldovei și regele Poloniei.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile diplomatice dintre domnitorul Moldovei și regele Poloniei
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1412, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la tratatul din 1412
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Prevederile Tratatul din 1412 sunt nefavorabile Moldovei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: potrivit înţelegerii dintre cei doi regi, în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani de-a lungul unei diagonale de la nord-vest la sud-est și prin tratatul de la Lublau, Polonia îşi asigura Cetatea Albă, iar Ungaria, Chilia, […] cele două porturi din spațiul românesc, aflate la capătul marilor drumuri de comerţ
SAU
2. Tratatul încheiat în 1412 reflectă tendințele expansioniste ale marilor puteri vecine asupra Moldovei. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Primejdia care ameninţa Moldova din partea celor două regate limitrofe şi-a găsit expresia în acordul de la Lublau și în cazul neparticipării lui Alexandru [cel Bun] la campania antiotomană luată în considerare, ţara sa urma să fie împărţită între cei doi suverani etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern, având în vedere:
– prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-lea;
– precizarea unui proiect politic din prima jumătate a secolului al XIX-lea, care a contribuit la formarea statului român modern;
– menționarea a două acțiuni referitoare la statul român modern, desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni;
– formularea unui punct de vedere referitor la realizarea României Mari şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în sec. XVIII (de exemplu: memoriul boierilor români prezentat în Congresul de la Focșani din 1772, memoriul boierilor români prezentat în Congresul de la Șiștov din 1791 etc.)
3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la proiectul politic
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două acțiuni referitoare la statul român modern, desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: alegerea lui Al. I. Cuza ca domn în Moldova și în Țara Românească (1859), adoptarea Legii rurale în 1864, adoptarea Constituției din 1866 etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea oricărei caracteristici a fiecăreia dintre aceste acțiuni (de exemplu: Al. I. Cuza este ales domn în adunările elective din Iași și din București/dubla alegere este recunoscută în plan internațional de Marile Puteri; prevede condiții pentru împroprietărirea țăranilor/a stat la baza realizării reformei agrare; prevede că statul se numește România/stabilește atribuțiile instituțiilor statului etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
