Test de antrenament nr. 10/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Apelând la cele mai diverse modalități de expresie, umanismul țărilor române ilustrează […] o tematică distinctă, filozofică, istoriografică şi juridică care echilibrează din punct de vedere cantitativ literatura religioasă. Îndeosebi istoriografia rămâne şi în a doua jumătate a secolului un gen amplu cultivat, întrucât, cantitativ şi calitativ, este principalul domeniu al activității intelectuale. Diversitatea genurilor la care aderă autorii (cronici, istorii, jurnale, memorii sau istorii în versuri) şi în mod special cultivarea acelora specifice istoriografiei umaniste […] atestă o evoluție spre istoriografia modernă. Autorii secolului al XVII-lea, Grigore Ureche în Letopiseţul Ţării Moldovei, Miron Costin în De neamul moldovenilor şi stolnicul Constantin Cantacuzino în Istoria Ţării Româneşti, datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente, așază istoria românilor pe fundalul originii sale latine. […] Istoriografia românească exprimă argumentat şi la nivelul unei continuităţi remarcabile, de la Grigore Ureche şi Miron Costin la stolnicul Constantin Cantacuzino şi principele Moldovei, Dimitrie Cantemir, prin genuri proprii umanismului cu un corespunzător spirit critic, ideile originii comune latine a românilor, unității lor în spațiul Daciei de odinioară, susținute de o activă conştiinţă de sine.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Dimitrie Cantemir, animat de ideea emancipării politice a țărilor române, consacră în Historia Moldo-Valachica și Hronicon a vechimii romano-moldo-vlahilor pagini semnificative despre latinitatea poporului român și a limbii sale, subliniind ideea apartenenței acestuia la aceeași civilizație […]. Principele Moldovei continua, la nivelul unei savante argumentații, opțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea, conferind ideii de latinitate o formă doctrinară.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi lucrarea scrisă de Constantin Cantacuzino, precizată în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la poporul român.
3. Menţionaţi statul român și conducătorul acestuia la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că pțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea sunt continuate în secolul următor.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: întrucât, cantitativ şi calitativ, este principalul domeniu al activității intelectuale
efect: Îndeosebi istoriografia rămâne şi în a doua jumătate a secolului un gen amplu cultivat
SAU
cauză: datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente
efect: așază istoria românilor pe fundalul originii sale latine
ETC.
6. Prezentaţi două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea românilor.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea românilor
Exemple:
– latinitatea și continuitatea românilor sunt argumentate științific de către V. Pârvan/N. Iorga/Gh. I. Brătianu etc.,
– este politizată în timpul regimului totalitar,
– abordarea acesteia a fost determinată de relațiile cu Uniunea Sovietică etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărui aspect menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la aspect
7. Menţionaţi o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al XV-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al XV-lea
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Cehoslovacia a optat pentru depărtarea faţă de stalinism, la fel ca Ungaria şi Polonia şi, spre deosebire de România, s-a menţinut pe această direcţie. La sfârşitul deceniului al şaptelea, comuniştii cehoslovaci au început să aplice politici foarte asemănătoare cu cele ale lui Nagy în Ungaria. […] Conducerea sovietică urmărea îndeaproape eforturile reformatoare ale lui Dubcek. URSS a anticipat că acest proces de liberalizare va duce la retragerea Cehoslovaciei din Pactul de la Varşovia. Deşi Dubcek s-a angajat să rămână fidel alianţei sovietice, conducerea URSS s-a arătat sceptică, iar la 20 august 1968, trupele sovietice au invadat în forţă Cehoslovacia. Toate statele comuniste din estul Europei, în afară de România, au fost de acord cu înăbuşirea «socialismului cu faţă umană» a lui Dubcek. Sovieticii l-au destituit pe Dubcek din funcţia de lider al partidului ceh […]. În timpul crizei din Cehoslovacia, oficialităţile comuniste de la Moscova şi-au declarat oficial intenţia de a trimite trupe în ajutorul fiecărui stat semnatar al Pactului de la Varşovia, ori de câte ori vreun liberal ca Dubcek ameninţa să restaureze capitalismul.”
(J. R. Barber, Istoria Europei moderne)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi un lider politic sovietic și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de acesta
Exemple:
– i-a împiedicat pe principalii lideri politici din aceste ţări să i se împotrivească făţiş,
– îmblânzirea sistemului stalinist prin măsurile luate/
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la politica internă a liderilor români.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la politica internă a liderilor români
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Sovieticii descurajează evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟ intervenind atât militar, cât și politic în Cehoslovacia. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: la 20 august 1968, trupele sovietice au invadat în forţă Cehoslovacia și Sovieticii l-au destituit pe Dubcek din funcţia de lider al partidului ceh
SAU
2. Evenimentele de la „sfârșitul deceniului al șaptelea‟ au dus la reacții diferite din partea statelor comuniste. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Toate statele comuniste din estul Europei, în afară de România, au fost de acord cu înăbuşirea «socialismului cu faţă umană» a lui Dubcek și oficialităţile comuniste de la Moscova şi-au declarat oficial intenţia de a trimite trupe în ajutorul fiecărui stat semnatar al Pactului de la Varşovia, ori de câte ori vreun liberal ca Dubcek ameninţa să restaureze capitalismul etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român utilizează practici politice democratice în primul deceniu după înlăturarea regimului politic la care se referă sursa dată.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în secolul al XIX-lea, având în vedere:
– menționarea a două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea;
– precizarea unei acțiuni politice desfășurate de români în anul 1859 și menţionarea a două caracteristici ale acesteia;
– prezentarea unei asemănări între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862-1864;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în anul 1866 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două prevederi ale proiectelor politice referitoare la statul român, elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: unirea Moldovei cu Țara Românească, drepturi și libertăți cetățenești, emanciparea și împroprietărirea țăranilor prin despăgubire etc.)
– 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni politice desfășurate de români în anul 1859 (de exemplu: organizarea adunărilor elective, dubla alegere a lui Al. I. Cuza)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două caracteristici ale acesteia (de exemplu: l-au ales în unanimitate pe Al. I. Cuza/sunt organizate conform Convenției de la Paris, este ales în adunările elective de la Iași și București/marile puteri sunt puse în fața „faptului împlinit‟ etc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între măsurile adoptate în politica internă, în perioada 1862-1864 (de exemplu: au contribuit la modernizarea societății românești, au consolidat statul român modern etc.)
3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la asemănare și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la asemănare
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
