Test de antrenament nr. 11/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 22 aprilie 1964, plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adoptă Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, prin care comuniştii români, profitând de disensiunile grave dintre partidul comunist din Uniunea Sovietică şi cel din R. P. Chineză, încearcă să se emancipeze de sub tutela [Moscovei]. Această nouă atitudine impune însă schimbarea Constituţiei Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952, care consacra în textul ei dependenţa României de U.R.S.S. De aceea, se fac alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Naţională, care adoptă la 21 august 1965 o nouă constituţie, ce proclamă […] «Republica Socialistă România» (art.1), considerând că s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre comunism, cu o economie socialistă (art.5), cu o proprietate socialistă (art.6), ca bază a oricărei proprietăţi, şi cu monopolul statului asupra comerţului exterior (art.8).
Pentru a se sublinia independenţa ţării, se renunţă la menţionarea Uniunii Sovietice în Constituţie […]. Rolul conducător al Partidului Comunist este reliefat şi mai pregnant, el apărând acum printre principiile călăuzitoare ale Constituţiei […].”
(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991))
În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat pentru a-și mări controlul asupra tuturor ramurilor economiei. Planificarea și conducerea centralizată erau la ordinea zilei și toate măsurile pe care le-a luat s-au dovedit a fi doar faza pregătitoare în vederea naționalizării industriei și colectivizării agriculturii. La 5 aprilie, un nou Minister al Industriei și Comerțului, care combina atributele a numeroase alte agenții de stat, și-a asumat puteri largi în strângerea și distribuția bunurilor agricole și industriale de consum, alocarea materiilor prime pentru industrie […] și în controlarea creditelor. Transformarea economiei românești în conformitate cu modelul sovietic a fost însoțită de integrarea ei în blocul sovietic.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi instituția care „combina atributele‟ unor agenții de stat, precizată în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la prevederile Constituției din 1965.
3. Menţionaţi formațiunea politică și un spațiu istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că schimbarea legii fundamentale este impusă de modificarea atitudinii față de Moscova.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: pentru a-și mări controlul asupra tuturor ramurilor economiei
efect: În prima jumătate a anului 1947, Partidul Comunist a acționat
ETC.
6. Prezentaţi două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două practici politice democratice utilizate în Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea
Exemple:
– respectarea drepturilor și libertăților cetățenești,
– organizarea alegerilor libere etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi o caracteristică a unui regim totalitar din Europa Occidentală, în prima jumătate a secolului al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unui regim totalitar din Europa Occidentală, în prima jumătate a secolului al XX-lea
Exemplu: utilizează cultul personalității etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
[Alexandru Ioan] Cuza a făurit planuri ambiţioase de înzestrare a noului stat cu instituţii moderne. El a acordat o atenţie deosebită sistemului juridic, pe care era nerăbdător să-l reorganizeze în conformitate cu nevoile unui stat european. […] În scopul formării unei populaţii informate şi productive, el a propus ca învăţământul să fie accesibil tuturor claselor sociale […]. În acest sens, a promulgat Legea învățământului general din 1864, care reglementa instruirea la toate nivelurile, acordând o atenţie particulară învăţământului primar prin stabilirea principiului de gratuitate şi obligativitate a acestuia.
Întreaga legislație din vremea lui Cuza a fost marcată de tendința guvernului central de a-și spori autoritatea față de instituțiile autonome. […] De la începutul domniei sale Cuza s-a dovedit a fi partizan al statului secular. El a hotărât să aducă în totalitate Biserica Ortodoxă sub supravegherea statului, excepție făcând problemele strict religioase, obiectiv pe care l-a a tins într-o mare măsură. […] Din punct de vedere economic, cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică se referă la secularizarea pământurilor mânăstirești, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul național. Legea, care a intrat în vigoare în 1863, a transferat aceste întinse suprafețe agricole sub controlul statului și a pus astfel capăt rolului important pe care mânăstirile îl jucaseră în viața economică a țării încă din Evul Mediu.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul statului român precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi, din sursa dată, actul legislativ din 14/26 august 1864 și o caracteristică a acestuia.
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acestuia
Exemplu: se instituia o mare reîmpărțire a pământului etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la „Legea învățământului general‟.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la „Legea învăţământului general‟
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la legea din 1863, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la legea din 1863
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
Legea din 1863 a vizat fondul funciar deținut de mânăstiri. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: cea mai importantă dintre legile referitoare la biserică se referă la secularizarea pământurilor mânăstirești, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul național și Legea, care a intrat în vigoare în 1863, a transferat aceste întinse suprafețe agricole sub controlul statului
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la constituirea statului român modern.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XIV-lea), având în vedere:
– menţionarea a trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea;
– precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea și menționarea unei caracteristici a acesteia;
– prezentarea unei instituții centrale constituită în spațiul românesc intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul instituțiilor centrale în procesul de formare a statului medieval Țara Românească şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror trei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea (de exemplu: voievodatele conduse de Gelu, de Glad, de Ahtum etc.)
– 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Litovoi)
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a acesteia (de exemplu: conducătorul are atribuții militar-administrative etc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale constituită în spațiul românesc intracarpatic în secolele al XII-lea – al XIV-lea (de exemplu: voievodatul etc.)
3 puncte pentru prezentarea instituției menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la instituție și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la instituție
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
