Test de antrenament nr. 12/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice în timpul crizei ungare [din 1956]. […] Gheorghiu-Dej […] a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul […] oficial și-a exprimat părerea că acțiunea sovietică «era necesară și corectă». Guvernul român s-a făcut ecoul propagandei sovietice, […] forţelor sovietice li s-au oferit baze suplimentare pe pământ românesc, drumurile au fost lărgite, iar traficul feroviar întrerupt pentru a permite transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în timpul lunilor octombrie şi noiembrie 1956 a fost în avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. […] Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere al securităţii, orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoluţie, i-a permis lui Hruşciov să compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
«Nu există nicio justificare, tuna Ceauşescu […], nu poate fi acceptat niciun motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist frăţesc… […] Noi considerăm că pentru a aşeza relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste pe baze cu adevărat marxist-leniniste trebuie, o dată pentru totdeauna, să se pună capăt amestecului în treburile interne ale altor state, ale altor partide. S-a spus că în Cehoslovacia există pericolul contrarevoluţiei; se vor găsi poate mâine unii care să spună că şi aici, în această adunare, se manifestă tendinţe contrarevoluţionare. Răspundem tuturor: întregul popor român nu va permite nimănui să încalce teritoriul patriei noastre». Și pentru aceasta, spune Ceaușescu, am decis să constituim, chiar din această zi «gărzile patriotice înarmate […] ».”
(M. Retegan, 1968 – Din primăvară până în toamnă)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi un „stat socialist‟ precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la liderul sovietic.
3. Menționați câte un lider politic român din sursa A, respectiv din sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că guvernul român s-a făcut ecoul propagandei sovietice.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: pentru a aşeza relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste pe baze cu adevărat marxist-leniniste
efect: trebuie, o dată pentru totdeauna, să se pună capăt amestecului în treburile interne ale altor state, ale altor partide
ETC.
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în Europa de Est, în afara celor la care se referă sursele date.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în Europa de Est, în afara celor la care se referă sursele date
Exemple:
– cenzura,
– adoptarea Constituției din 1948/1952/1965 etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi o caracteristică a democrației din Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a democrației din Europa de Est, în a doua jumătate a secolului al XX-lea
Exemplu: respectă drepturile și libertățile cetățenești etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Nici în exterior nu era înconjurat de prieteni. […] Domnul a folosit cu dibăcie rivalitatea ungaro-polonă pentru a asigura independența țării. Inițial, s-a recunoscut vasal al regelui polon și, în paralel, s-a confruntat militar cu Ungaria, a cărei oaste a învins-o, la Baia, în 1467. Nu mult după aceasta, regele Ungariei a înțeles că este mai bine să aibă un aliat în Ștefan cel Mare, iar relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit. Între Moldova și Ungaria s-au încheiat tratate de alianță, ca între două țări creștine […]. Spre finalul secolului […], Polonia a devenit agresivă, voind să impună pe tronul Moldovei un prinț polon. Dar oastea polonă invadatoare a fost învinsă de moldoveni în 1497, la Codrii Cosminului, iar după aceasta, și între Polonia și Moldova s-a încheiat un tratat de alianță.
Mai dificile și mai complicate au fost raporturile cu Poarta […]. Ștefan a plătit un timp tributul, dar s-a pregătit de luptă […]. El a încheiat alianțe, a făcut planuri, a încercat să atragă de partea sa și Valahia […]. Când totul era pregătit, domnul a refuzat plata tributului, după care sultanul a trimis contra Moldovei o armată de 120000 de oameni (din care făcea parte și oastea Țării Românești). Ștefan, cu vreo 40000 de oameni, plus câteva mii de ardeleni și de polonezi, a reușit să obțină marea victorie de la Vaslui, la 10 ianuarie 1475. După bătălie, domnul român a trimis o [scrisoare] […] către toți monarhii creștini din Europa, prin care aducea la cunoștință biruința […].”
(I. A. Pop, Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta susținută de moldoveni împotriva polonezilor, precizată în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi domnul Moldovei și o măsură adoptată de acesta în plan intern, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei măsuri adoptate de acesta în plan intern
Exemplu: a mărit domeniul domnesc etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la relațiile Moldovei cu Ungaria.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la relațiile Moldovei cu Ungaria
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
Relațiile dintre Moldova și Imperiul Otoman se caracterizează prin acțiuni militare. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: sultanul a trimis contra Moldovei o armată de 120000 de oameni (din care făcea parte și oastea Țării Românești) și Ștefan, cu vreo 40000 de oameni, plus câteva mii de ardeleni și de polonezi, a reușit să obțină marea victorie de la Vaslui, la 10 ianuarie 1475
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia organizarea instituțională a Transilvaniei se modifică în secolele al XII-lea – al XVI-lea.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern în secolele al XVIII-lea – XIX-lea, având în vedere:
– precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolul al XVIII-lea;
– menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei prevederi a fiecăruia;
– prezentarea unui fapt istoric, din perioada 1857-1859, care a dus la formarea statului român modern;
– formularea unui punct de vedere referitor la consolidarea statului român în perioada 1862-1865 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolul al XVIII-lea (de exemplu: memoriul boierilor români din 1791 etc.)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea (de exemplu: Constituția Cărvunarilor din 1822, Proclamația de la Islaz (1848) etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricărei prevederi a fiecăruia (de exemplu: drepturi și libertăți cetățenești, emanciparea și împroprietărirea țăranilor prin despăgubire etc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric, din perioada 1857-1859, care a dus la formarea statului român modern (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
