Test de antrenament nr. 13/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Pe 21 august 1968, Armata Roşie şi armatele auxiliare ale Tratatului de la Varşovia invadează Cehoslovacia şi ocupă Praga fără să întâmpine vreo rezistenţă armată, populaţia respectând consemnele date de partid. […] Dar, chiar dacă operaţiunea militară este o reuşită, ea se soldează rapid pe plan politic şi psihologic cu un eşec usturător. Sovieticii credeau că vor putea reedita la Praga scenariul pe care îl folosiseră cu succes la Budapesta, în 1956, şi că-i vor determina pe neostaliniştii partidului să apeleze la ajutorul «marelui frate» pentru reinstaurarea «legalităţii socialiste». […] Evenimentele din vara lui 1968, i-au pus în multe privinţe pe picior greşit pe conducătorii sovietici şi pe aliaţii lor conservatori şi neostalinişti din democraţiile populare din Europa de Est. Într-adevăr, coeziunea blocului socialist chiar dacă a fost restabilită încă o dată […] prin intervenţia blindatelor, a dat semne îngrijorătoare de şubrezire. […] România nu a participat la «strunirea» promotorilor «Primăverii de la Praga» şi a condamnat iniţiativa aliaţilor săi.”
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
În contextul favorabil creat de conflictul dintre Moscova şi Beijing, PMR şi-a afirmat poziţia independentă în «Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale». […] Declaraţia afirma dreptul la independenţă al fiecărui Partid Comunist (muncitoresc), egalitatea în drepturi a acelor partide şi neamestecul în afacerile interne, ca principii de bază ale relaţiilor din cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi o formațiune politică precizată în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Armata Roșie.
3. Menţionaţi câte un spațiu istoric precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că în cadrul blocului socialist coeziunea a fost restabilită.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: din cauza planificării economice în CAER [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc]
efect: Între Bucureşti şi Moscova a început o confruntare
ETC.
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate de statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate de statul român, în afara celor la care se referă sursele A și B
Exemple:
– cenzura,
– cultul personalității etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi un principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în 1991.
4 puncte pentru menţionarea oricărui principiu politic consacrat prin legea fundamentală adoptată de statul român în 1991
Exemplu: separarea puterilor în stat etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului. Locuitorii satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite, grâne, nutreţ, tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria casă», spune un izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp să favorizeze mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui […]. Terenul mlăştinos, mărginit de păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta. În ziua de 10 ianuarie 1475, într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai înalt atacul pentru cei care ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători. Profitând de acest fapt, Ştefan a început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul bătăliei de la Vaslui […] şi a determinat retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru zile […], «pe un mare noroi». Unii dintre fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe mulţi i-a luat prizonieri.”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi bătălia antiotomană, precizată în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din 1475, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta pentru pregătirea luptei din 1475
Exemplu: Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la consecințele luptei din 1475.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la consecințele luptei din 1475
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare organizate de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la cauzele expediției militare organizate de otomani în Moldova
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
Acțiunile desfășurate de Ștefan cel Mare îi determină pe otomani să organizeze expediția militară în Moldova. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească tribut și prin campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această țară din zona de influență otomană
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul medieval Moldova se consolidează în secolul al XIV-lea prin acțiuni desfășurate în politica internă.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român, având în vedere:
– precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român în secolul al XVIII-lea;
– menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în 1848 și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția statului român în perioada 1864-1866 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru precizarea oricărei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român în secolul al XVIII-lea (de exemplu: dorința modificării statutului internațional al Țărilor Române etc.)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în 1848 (de exemplu: Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, Proclamația de la Islaz etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăruia dintre acestea (de exemplu: prevede unirea Moldovei cu Țara Românească, solicită emanciparea și împroprietărirea țăranilor prin despăgubireetc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric desfășurat în spațiul românesc în anul 1859 (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat SAU
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice SAU
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
