Test de antrenament nr. 14/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 2 martie 1949, proprietatea asupra pământului a fost luată complet din mâinile particularilor. […] Pământul, efectivele de animale și echipamentul proprietarilor de pământ, care deținuseră terenuri până la maximum 50 ha, în temeiul legii agrare din 1945, au fost expropriate fără compensare. Practic peste noapte, Miliţia a acţionat şi a scos 17 000 de familii din casele lor şi le-a mutat în zone de reaşezare. Pământurile confiscate […] au fost comasate fie pentru a crea gospodării de stat, fie gospodării colective, care, teoretic, erau proprietate colectivă, dar, în fapt, erau conduse de stat. […] Cei mai mulţi ţărani […] au fost organizaţi în gospodării de stat sau în gospodării colective. Acest proces s-a făcut prin măsuri de coerciţie pe scară largă. Rezistenţa faţă de colectivizare a avut drept rezultat aruncarea în închisoare a circa 80 000 de ţărani, pentru opoziţia lor, 30 000 dintre aceştia fiind judecaţi public. Colectivizarea a fost încheiată în 1962. Ca urmare, 60 % din totalul suprafeţei de 15 000 000 ha de teren agricol au revenit gospodăriilor colective, 30 % gospodăriilor de stat, 9 % rămânând în proprietate personală. Aceste din urmă terenuri se aflau în zona de deal și de munte, inaccesibilitatea făcând colectivizarea lor nepractică.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Faptul că mijloacele de informare în masă române nu au relatat despre greva din Valea Jiului dovedea totala subjugare a presei, ca unealtă a regimului şi ilustra tactica interdicţiei totale în materie de difuzare folosită de autorităţi în întreaga perioadă postbelică pentru a bloca ajungerea unor informaţii potenţial dăunătoare până la populaţie.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi evenimentul desfășurat în Valea Jiului, în 1977, la care se referă sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la gospodăriile colective.
3. Menţionaţi câte o instituție de represiune la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că exproprierea s-a făcut fără compensare.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: pentru a se afla cine era la originea grevei
efect: A fost deschisă o anchetă
ETC.
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare din Europa de Est, în afara celor la care se referă sursele A și B.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare din Europa de Est, în afara celor la care se referă sursele A și B
Exemple:
– cultul personalității,
– adoptarea Constituției din 1948/1952/1965 etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi o asemănare între regimurile democrate din Europa de Est, la sfârșitul secolului al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între regimurile democrate din Europa de Est, la sfârșitul secolului al XX-lea
Exemplu: respectă drepturile și libertățile cetățenești etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Turcia, Austria şi Anglia erau împotriva constituirii unui stat român: Istanbulul şi Londra, interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-muntenilor spre independenţă, iar Viena se temea de atracţia pe care el avea să o exercite asupra românilor din Imperiul austriac. Reunite în Conferinţa de la Paris (1858) au hotărât ca principatele să rămână entităţi politice separate, avându-şi fiecare domnul şi adunarea sa, dar să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti […].
Opoziţiei marilor puteri europene, românii din Principate le-au răspuns cu un act de mare abilitate politică. Întrucât Convenţia de la Paris nu interzicea explicit alegerea aceleiaşi persoane ca domn în ambele principate, unioniştii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5 ianuarie 1859), apoi şi al Ţării Româneşti (24 ianuar ie 1859).”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnul Moldovei și al Țării Românești, precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi documentul internațional din 1856 și prevederea acestuia, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea prevederii acestuia
Exemplu: a mai stabilit consultarea populaţiei celor două principate în privinţa […] organizării lor etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la solicitările românilor exprimate în Divanurile ad-hoc.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la solicitările românilor exprimate în Divanurile ad-hoc
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri faţă de formarea statului român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri faţă de formarea statului român
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
Puterile europene își stabilesc atitudinea faţă de formarea statului român în funcție de propriile interese. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Istanbulul şi Londra, interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-muntenilor spre independenţă și Viena se temea de atracţia pe care el avea să o exercite asupra românilor din Imperiul austriac etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un proiect politic din 1848 a contribuit la constituirea statului român modern.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre romanitatea românilor în viziunea istoricilor, având în vedere:
– menționarea a două caracteristici ale scrierilor care susțin romanitatea românilor în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea;
– precizarea unui istoric din secolul al XIX-lea și menţionarea a două idei prin care acesta susține romanitatea românilor;
– prezentarea unui aspect referitor la romanitatea românilor în viziunea istoricilor, în primele patru decenii ale secolului al XX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la abordarea romanității românilor în perioada totalitarismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două caracteristici ale scrierilor care susțin romanitatea românilor în secolele al XVII-lea – al XVIII-lea (de exemplu:aparțin unor cronicari, menționează latinitatea poporului român etc.)
– 2 puncte pentru precizarea oricărui istoric din secolul al XIX-lea (de exemplu: B. P. Hașdeu etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două idei prin care acesta susține romanitatea românilor (de exemplu: procesul de romanizare a geto-dacilor a contribuit la etnogeneza românească, susține prin argumente lingvistice latinitatea limbii române etc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărui aspect referitor la romanitatea românilor în viziunea istoricilor, în primele patru decenii ale secolului al XX-lea (de exemplu: latinitatea și continuitatea românilor sunt susținute prin dovezi arheologice de către V. Pârvan etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la aspect și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspect
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
