Test de antrenament nr. 16/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Sub directa presiune a comuniștilor, guvernul Petru Groza, emanația acestora, începe să treacă la înlăturarea oricărei opoziții. […] În noiembrie 1946 începe eliminarea conducătorilor şi membrilor organizațiilor de rezistență anticomuniste. […] În aceeași lună sunt falsificate grosolan alegerile parlamentare, comuniștii şi aliații lor fiind scoși învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din 414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine şi cum votează, ci cine numără voturile» funcționase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej împreună cu Vîşinski, comisarul sovietic la Bucureşti. […] Un val de arestări se abate peste ţară. Opoziția politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiționale […] sunt acuzați de «trădare», «complot», «spionaj», judecați, condamnați şi închiși în închisorile de la Piteşti, Jilava, Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud […] sau în lagărele de muncă forțată de la Midia, Poarta Albă, Cernavoda, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. […]
La 30 decembrie 1947 […] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Liderii sovietici au analizat în permanenţă loialitatea comuniştilor români în toate aceste iniţiative, iar Gheorghiu-Dej a avut grijă să se conformeze curentelor politice fluctuante de la Moscova. […] În cazul rupturii dintre liderul Iugoslaviei, I. B. Tito şi Stalin din 1948, Gheorghiu-Dej a reacţionat prompt şi fără echivoc, exprimându-şi devotamentul faţă de Stalin. […] Mai târziu, când reconcilierea a devenit o politică sovietică, Gheorghiu-Dej a primit călduros o delegaţie iugoslavă la Bucureşti în 1956.”
(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi organizația economică înființată în 1949, la care se referă sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la liderii „partidelor tradiționale‟.
3. Menţionaţi doi lideri politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că alegerile parlamentare sunt falsificate.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: În 1955, succesorul lui Stalin, Nichita Hruşciov, a decis că era necesară o reacţie adecvată faţă de NATO, mai ales după aderarea Germaniei de Vest
efect: Ca urmare, a inițiat Pactul de la Varşovia prin care a plasat forţele armate ale României în cadrul structurii sale şi a oferit Moscovei puterea de decizie
ETC.
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date
Exemple:
– cenzura,
– cultul personalității etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între practicile politice utilizate în Europa, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemplu: respectă drepturile și libertățile cetățenești etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
În Țara Românească, […] în luna martie, C. A. Rosetti […] și Ion Ghica […], printre alții, au format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. […] În data de 9/21 iunie 1848, la Islaz […] membrii comitetului […] au dat citire unei Proclamații în care se prezenta programul revoluției. […] Comitetul revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să le promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor, împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga participare la viața politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor, abolirea sistemului de clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii […], desființarea tuturor rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale. […]
Principalul teatru de acțiune a fost orașul București, unde revoluția a început la 11/23 iunie […]. Străzile erau pline de oameni, cărora li se distribuiau copii ale Proclamației de la Islaz. Domnitorul Gheorghe Bibescu nu a opus niciun fel de rezistență și a acceptat imediat să semneze Proclamația ce urma să fie folosită, temporar, drept constituție; totodată, a recunoscut noul cabinet ministerial. Dar, în realitate, el nu a simpatizat cu aceste reforme, iar la 13/25 iunie a abdicat și a fugit la Brașov.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un revoluționar precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi domnitorul Moldovei și o acțiune desfășurată în 1848 în acest spațiu istoric, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată în 1848, în Moldova
Exemplu: La începutul lunii aprilie [1848], boierii și reprezentanții orășenilor au organizat la Iași o întâlnire, în scopul de a denunța despotismul etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din București.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la acțiunile din București
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la comitetul revoluționar din Țara Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la comitetul revoluționar din Țara Românească
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
Comitetul revoluționar din Țara Românească a propus modernizarea societății românești. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: larga participare la viața politică prin vot universal și extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia acțiunile desfășurate de români în 1859 au contribuit la formarea statului român modern.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre organizarea spațiului românesc în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
– precizarea unei autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea și menționarea a două caracteristici ale autonomiilor din această perioadă;
– menționarea a două instituții centrale constituite, în secolele al XII-lea – al XIV-lea, în spațiul intracarpatic;
– prezentarea unei instituții centrale organizată în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al XIV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale din spațiul românesc, în primele două decenii ale secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale atestată în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Litovoi etc.)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două caracteristici ale autonomiilor din această perioadă (de exemplu: sunt constituite pe teritoriul uniunilor de obști/obștilor, conducătorul are atribuții militar-administrative,etc.)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două instituții centrale constituite, în secolele al XII-lea – al XIV-lea, în spațiul intracarpatic (de exemplu: voievodatul, congregația generală etc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale organizată în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al XIV-lea (de exemplu: domnia etc.)
3 puncte pentru prezentarea instituției menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la instituție și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la instituție
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
