Test de antrenament nr. 17/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea de obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. […] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. […] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. […] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 şi introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o singură cameră […]. Un Prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist […].”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
(K. Hitchins, România 1866-1947)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi un lider politic, precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la „libertăţile civile‟.
3. Menţionaţi câte o instituție de stat la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că în România este impus modelul totalitar sovietic.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces
efect: ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi reglementat vânzarea şi preţurile mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de capital
ETC.
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date
Exemple:
– cenzura,
– cultul personalității etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi o caracteristică a unei ideologii specifice democrației din Europa, în secolul al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei ideologii specifice democrației din Europa, în secolul al XX-lea
Exemplu: promovează drepturile și libertățile cetățenești etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
[…] Al Doilea Război Balcanic [1913] a fost scurt şi dezastruos pentru Bulgaria şi, prin Tratatul de la Bucureşti din 28 iulie/10 august 1913, Bulgaria a cedat României sudul Dobrogei. În urma războiului, România şi-a sporit prestigiul datorită posturii de garant al echilibrului de putere din Balcani şi şi-a mărit încrederea în forţele proprii. Nu este nicio îndoială că această criză balcanică din 1912-1913 a desăvârşit îndepărtarea României faţă de Austro-Ungaria şi Tripla Alianţă.
În primăvara anului 1914, apropierea dintre România şi Tripla Antantă (Marea Britanie, Franţa, Rusia) era un fapt real. […] Diplomaţii francezi […] şi-au coordonat politica cu cea a Rusiei care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu România. Vizita ţarului la Constanţa la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două ţări. Dar prim-ministrul Ionel Brătianu a refuzat să-şi angajeze ţara în Tripla Antantă. El era dornic să continue apropierea de Rusia, dar nu dorea să amplifice tensiunile cu Austro-Ungaria şi respecta puterea militară şi economică a Germaniei.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța din care face parte Franța, precizată în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi evenimentul militar desfășurat în 1913 și o consecință a acestuia pentru România, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acestuia pentru România
Exemplu: Bulgaria a cedat României sudul Dobrogei etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Primul Război Balcanic.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Primul Război Balcanic
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea Rusiei față de România în 1914, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la atitudinea Rusiei față de România în 1914
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
În 1914, Rusia își exprimă interesul pentru colaborarea cu România. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Diplomaţii francezi […] şi-au coordonat politica cu cea a Rusiei care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu România și Vizita ţarului la Constanţa la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relaţiile dintre cele două ţări.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică utilizată în România, în primele două decenii după evenimentele la care se referă sursa dată, a contribuit la consolidarea democrației.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituțiile centrale din spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
– menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
– prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
– precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurat în secolul al XVI-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din Moldova, în secolul al XVIII-lea, după 1711 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în secolul al XVIII-lea (de exemplu: memoriul boierilor români din 1791 etc.)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea (de exemplu: voievodatul, congregația generală etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricărei caracteristici a fiecăreia (de exemplu: atribuții militare,administrative și judiciare, inițial este convocată la solicitarea voievodului etc.)
– 2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: domnia etc.)
3 puncte pentru prezentarea instituției menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la instituție și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la instituție
– 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurat în secolul al XVI-lea (de exemplu: organizarea principatului Transilvaniei în 1541 etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
