Test de antrenament nr. 18/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Într-o vreme […] când conştiinţa naţională făcea progrese, revenirea pământenilor în scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renaşterii naţionale». […]
Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei […] de marii boieri, revendică o participare mai importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie zisă a «Cărvunarilor» (1822) […] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional: domnia legilor», în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului reprezentativ – Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor» cuprindea un şir de principii şi drepturi, precum respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială – cea a puterii – mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor» a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea Turciei cu Rusia fixată prin Convenţia de la Akkerman […]. Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi un spațiu istoric românesc precizat în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Adunarea obștească.
3. Menţionaţi două mari puteri care iau decizii pentru spațiul românesc, precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că boierimea era scutită de impozite.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: pentru că, în problema esenţială – cea a puterii – mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc
efect: pentru că, în problema esenţială – cea a puterii – mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc
ETC.
6. Prezentaţi două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Exemple:
– memoriul boierilor români prezentat în 1772,
– memoriul boierilor români prezentat în 1791 etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic
7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848.
4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în 1848
Exemplu: prevăd unirea Moldovei cu Țara Românească etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Integrarea ţărilor române în alianţa creştină a dus foarte curând la răscoala antiotomană care izbucneşte în 13 noiembrie 1594 la Bucureşti […]. Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării a declanşat ostilităţile cu Imperiul Otoman […]. În aceste condiţii fiind previzibilă reacţia otomană, Mihai Viteazul încheie la Alba Iulia, prin delegaţia Stărilor, la 20 mai 1595 un tratat cu Sigismund Báthory, prin care Stările subordonează Ţara Românescă principelui Ardealului […]. Potrivit tratatului, domnului i se retrag prerogativele domniei, ţara urmând să fie guvernată de un sfat restrâns, alcătuit din 12 boieri, iar domnul degradat la calitatea de locţiitor al principelui Ardealului. […]
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări militare între țările române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în sudul țării, asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595, apoi oastea domnului, constrânsă de superioritatea numerică a otomanilor, se retrage spre nord în așteptarea intervenției ardelene. Campania, sub conducerea lui Sinan Pașa, a țintit ca finalitate, potrivit deciziei otomane, la transformarea principatelor în pașalâcuri. După Călugăreni, turcii încep organizarea pașalâcului la București și Târgoviște […]. Reacția creștină nu s-a lăsat așteptată, astfel că acțiunea militară a celor trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgoviște și i-a aruncat pe turci peste Dunăre la Giurgiu.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi alianța propusă de papă, precizată în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi domnitorul Țării Românești și o cauză a confruntărilor cu otomanii, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a confruntărilor cu otomanii
Exemplu: Cucerirea cetăţilor de pe linia Dunării etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile Tratatului de la Alba Iulia.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la prevederile Tratatului de la Alba Iulia
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate după răscoala antiotomană izbucnită în 1594, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate după răscoala antiotomană izbucnită în 1594
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
Acțiunile militare desfășurate după răscoala antiotomană izbucnită în 1594 evidențiază colaborarea statelor din spațiul românesc în lupta împotriva Imperiului Otoman. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă, [domn] al Moldovei, intră în sudul țării, asediind Tighina. și Reacția creștină nu s-a lăsat așteptată, astfel că acțiunea militară a celor trei principate de la începutul lui octombrie a recucerit Târgoviște și i-a aruncat pe turci peste Dunăre la Giurgiu.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia caracteristicile instituției politice centrale din Țara Românească sunt modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea, având în vedere:
– menționarea unei cauze și a unei consecințe ale adoptării constituției României din deceniul trei al secolului al XX-lea;
– menţionarea a două prevederi ale Constituției din 1938;
– precizarea Constituției adoptată în statul român, în deceniul cinci al secolului al XX-lea;
– prezentarea unei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate în 1952, respectiv în 1965;
– formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România în ultimul deceniu al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricărei cauze și a oricărei consecințe ale adoptării constituției României din deceniul trei al secolului al XX-lea (de exemplu: garantarea drepturilor și libertăților pentru toți cetățenii statului național unitar român constituit în 1918, consolidarea democrației din România etc.)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două prevederi ale Constituției din 1938 (de exemplu: regele este „capul statului”, inițiativa legilor aparține regelui etc.)
– 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1948
– 2 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate în 1952, respectiv în 1965 (de exemplu: Marea Adunare Națională era recunoscută drept instituție supremă în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la asemănare și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la asemănare
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
