Test de antrenament nr. 19/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Cu domnia lui Petru I […], Moldova face pași hotărâți în direcția afirmării internaționale și a organizării statale. Îndepărtându-se de Ungaria […], Petru se apropie de Polonia, aderând la noua și puternica grupare de forțe constituită în răsăritul Europei odată cu crearea uniunii polono-lituaniene. În 1387, Petru I depune omagiul regelui Vladislav Jagiello, inaugurând astfel principala direcție de politică externă a Moldovei timp de un secol. În cadrul noii legături externe pe care a stabilit-o cu regele Poloniei, domnul Moldovei i-a acordat și un împrumut de 3000 ruble, garantat de acesta prin concedarea temporară a orașului Halici și a ținutului înconjurător, act care s-a aflat la originea unui îndelungat conflict teritorial între cele două țări. Eliberat de presiunea ungară în timpul crizei de succesiune și a luptei pentru putere prin care a trecut Ungaria după moartea regelui Ludovic, Petru I creează o mitropolie ortodoxă cu sediul la Suceava, unde se mută și reședința domnească. Deși conflictul dintre domn și Patriarhia din Constantinopol în problema dreptului de a-l numi pe titularul noului scaun mitropolitan a amânat ani în șir instalarea unui mitropolit canonic, Moldova și-a asigurat sursa proprie de legitimare a puterii, etapă însemnată a consolidării independenței țării.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare, desfășurate în cursul anului 1412 la Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, obținea din partea lui Vladislav Jagiello ca Moldova să fie obligată să ajute cu oștile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi suverani în zone teritoriale echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care regele Ungariei le-a purtat în Țara Românească împotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de Luxemburg să ceară la Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la Lublau, Alexandru cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund […] i s-a împotrivit Vladislav Jagiello […].”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi domnitorul român, precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la omagiul depus de Petru I.
3. Menţionaţi două state medievale la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că reședința domnească își mută sediul în Suceava.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: pentru că Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei
efect: situația Moldovei a început să fie primejduită
ETC.
6. Prezentaţi două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru formarea statului medieval Țara Românească
Exemple:
– desfășurarea luptei de la Posada din 1330,
– organizarea Mitropoliei Țării Românești în 1359 etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei acțiuni menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune
7. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpațior, în secolul al XIII-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc din Sudul Carpațior, în secolul al XIII-lea
Exemplu: au conducători cu atribuții administrativ-militare etc.
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Diplomația română e activă și originală. Un rol însemnat în impulsionarea ei îl are Nicolae Titulescu […], un diplomat de excepție, prin personalitatea căruia România ocupă un loc important în Societatea Națiunilor (Titulescu este de două ori, în 1931 și 1932, președinte al Adunării Generale a acesteia, caz unic în istoria organizației) […]. Titulescu restabilește relațiile diplomatice cu Uniunea Sovietică în 1934, iar în 1936 poartă convorbiri cu Litvinov, ministrul sovietic de Externe, pentru un tratat de asistență mutuală cu URSS.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți conflictul militar internațional, precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menționați diplomatul român și funcția deținută de acesta în Societatea Națiunilor, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea funcției deținută de acesta în Societatea Națiunilor
Exemplu: președinte al Adunării Generale etc.
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la acțiunile diplomației românești în relația cu Uniunea Sovietică.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea, din sursa dată, a două informații referitoare la acțiunile diplomației românești în relația cu Uniunea Sovietică
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1921-1929, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada 1921-1929
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
În perioada 1921-1929, politica externă a României promovează ideea colaborării între state. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: tratatele de amiciție cu Franța și cu Italia, în 1926 și aderarea la Pactul Briand-Kellog.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia politica internă a României se caracterizează prin democrație, în perioada la care se referă sursa dată.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român modern (secolele al XVIII-lea – al XIX-lea), având în vedere:
– prezentarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea;
– menționarea a trei prevederi înscrise în proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate/prezentate în prima jumătatea a secolului al XIX-lea;
– precizarea unei acțiuni desfășurate de români în 1859 și menționarea unei consecințe a acesteia;
– formularea unui punct de vedere referitor la evenimentele politice desfășurate în anul 1866, în plan intern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru menționarea oricărui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în ultimele trei decenii ale secolului al XVIII-lea (de exemplu: memoriul boierilor români prezentat în Congresul de la Șistov din 1791etc.)
3 puncte pentru prezentarea proiectului politic menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la proiectul politic
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror trei prevederi înscrise în proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate/prezentate în prima jumătatea a secolului al XIX-lea (de exemplu: drepturi și libertăți cetățenești, unirea Moldovei cu Țara Românească, emanciparea țăranilor și împroprietărirea cu despăgubire etc.)
– 2 puncte pentru precizarea oricărei acțiuni desfășurate de români în 1859 (de exemplu: organizarea adunărilor elective etc.)
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a acesteia (de exemplu: dubla alegere a lui Al. I. Cuza etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
