Test de antrenament nr. 3/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Restabilirea legăturii cu Polonia însemna implicit și îndepărtarea de Ungaria şi Ţara Românească. Indiciile timpurii ale acestei evoluții au luat proporțiile unui antagonism direct în 1462, în conjunctura favorabilă creată de atacul lui Mahomed al II-lea împotriva domnitorului Vlad Ţepeş, când Ştefan [cel Mare] a încercat fără succes să cucerească Chilia. Trei ani mai târziu, în 1465, în urma unui atac prin surprindere, domnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia] mult râvnită de la gurile Dunării, subminând grav interesele comerciale ale Ungariei şi Ţării Româneşti.
Pentru a restabili situaţia, Matias Corvin a intrat în campanie la sfârşitul anului 1467, înaintând în fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala Moldovei, unde nădăjduia să-l instaleze pe candidatul său la domnie. În drum însă, la Baia, […] unde regele se oprise pentru pregătirea asaltului final, Ştefan dezlănţuie contraatacul; trădat însă de unii boieri el nu a reuşit să nimicească, aşa cum plănuise, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit. Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
După răscoala antiotomană se deschide în istoria sfârșitului de secol o epocă de confruntări militare între Țările Române și Imperiul Otoman. Ele sunt inițiate de domnul Țării Românești pe linia Dunării prin atacarea cetăților turcești, în timp ce Aron Vodă [domn] al Moldovei intră în sudul țării, asediind Tighina. Replica otomană în Țara Românească este prefațată de victoriile lui Mihai Viteazul care ocupă importantul port Brăila și trece la acțiuni dincolo de Dunăre. Confruntarea decisivă pregătită de turci a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595 […].”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi un domnitor precizat în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la cauzele confruntărilor militare cu otomanii.
3. Menţionaţi cele două state românești la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că prerogativele domniei sunt preluate de boieri.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: în 1465, în urma unui atac prin surprindere
efect: omnul Moldovei a reuşit să aducă în stăpânirea sa cetatea [Chilia]
SAU
cauză: Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost oprit
efect: Ca urmare […], Matias Corvin a părăsit Moldova fără să-şi fi realizat obiectivul
ETC.
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului românesc, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror alte două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului românesc, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, în afara celor la care se referă sursa B
Exemple:
– întemeierea Mitropoliei Ortodoxe în Țara Românească (1359),
– organizarea domniei ca instituție politică centrală,
– organizarea voievodatului Transilvaniei etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Regele Ferdinand I a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917, promiţându-le pământ şi drept de vot de îndată ce războiul avea să ia sfârșit. […] La 6 mai, Brătianu a propus în Camera Deputaților adoptarea unor noi legi, agrară și electorală. Proiectele pe care le-a introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau exproprierea proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice (apărarea națională sau drumuri și căi ferate) și care restrângeau dreptul la vot în asemenea măsură încât majoritatea țărănimii era în fapt privată de acesta.
Noul proiect de reformă agrară lărgea noțiunea de utilitate publică, pentru a include creșterea suprafețelor gospodăriilor țărănești, și a permis exproprierea pământurilor deținute de Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de hectare în plus aparținând moșierilor. În sfârșit, aceasta menționa că, în răstimp de șase luni de la sfârșitul războiului, Legislativul va aproba o lege materializând aceste principii generale și stabilind în detaliu mijloacele prin care acestea pot fi duse la îndeplinire. […] La 14 iunie, Camera Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de voturi pentru și 14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți instituția în care Brătianu a propus adoptarea noilor legi, precizată în sursa dată.
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele din sursa dată.
3. Menționați regele României și o acțiune desfășurată de acesta, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta
Exemple:
– a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917,
– promite soldaților acordarea dreptului de vot etc.
4. Menționați, din sursa dată, două cauze ale înfrângerii armatei române.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la cauzele înfrângerii armatei române
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele proiectului de reformă agrară, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la consecințele proiectului de reformă agrară
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Proiectul de reformă agrară are consecințe asupra proprietății private. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Proiectele pe care le-a introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau exproprierea proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice și a permis exproprierea pământurilor deținute de Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de hectare în plus aparținând moșierilor
SAU
2. Proiectul de reformă agrară are consecințe în domeniul legislativ. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Proiectele pe care le-a introdus Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției și La 14 iunie, Camera Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de voturi pentru și 14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideologii şi practici politice din Europa și România în perioada 1918-1965, având în vedere:
– menţionarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală, din perioada 1918-1939, și a câte unei caracteristici a fiecăreia dintre acestea;
– precizarea unei Constituții adoptate în România între anii 1930-1940 și prezentarea unei caracteristici a acesteia;
– formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice din Europa de Est în perioada 1945-1965 şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea a două ideologii totalitare din Europa Occidentală, din perioada 1918-1939 (de exemplu: fascismul, național-socialismul/nazismul etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea oricărei caracteristici a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: caracter naționalist/militarist, caracterul antisemit/susține formarea Germaniei Mari etc.)
– 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1938
2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a Constituției din 1938 (de exemplu: introduce monarhia autoritară, a dus la limitarea drepturilor și libertăților cetățenești etc.)
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la caracteristică
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
