Test de antrenament nr. 4/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În Moldova, […] conducătorii mișcării opoziționiste – V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir […]. – au convocat o mare adunare populară, la 27 martie/8 aprilie, la hotelul Petersburg din Iași, pentru a obține sancționarea populară pentru programul de revendicări, care urma să fie prezentat spre aprobare domnului. […] Programul, în redactarea căruia un rol important i-a revenit lui V. Alecsandri, este intitulat Petiția proclamațiune a boierilor și notabililor Moldovei. Cele 35 puncte ale documentului, moderate, în esența lor, urmăreau instituirea unui regim reprezentativ mai larg, capabil să îngăduie adoptarea unor reforme necesare progresului social. Primul punct, ostentativ, afirma «sfânta păzire a Regulamentului [Organic], în litera lui, fără nicio răstălmăcire» pentru a reliefa intenția moldovenilor de a-și circumscrie acțiunile în limitele legalității regulamentare, pentru a nu oferi vreun pretext de intervenție Rusiei țariste, mai ales; se solicită, apoi, siguranța persoanei, eliberarea deținuților politici, răspunderea miniștrilor, reformă școlară, desființarea vămii de export pentru cereale, bancă națională, «grabnica îmbunătățire a stării țăranilor».”
(Gh. Platon, Istoria modernă a României)
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi un revoluționar din Moldova precizat în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la sistemul educațional.
3. Menţionaţi câte un program revoluționar la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că revoluționarii promovau introducerea votului universal.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: pentru a obține sancționarea populară pentru programul de revendicări
efect: În Moldova, […] conducătorii mișcării opoziționiste – V. Alecsandri, Al. I. Cuza, P. Cazimir […]. – au convocat o mare adunare populară, la 27 martie/8 aprilie, la hotelul Petersburg din Iași
SAU
cauză: pentru a reliefa intenția moldovenilor de a-și circumscrie acțiunile în limitele legalității regulamentare
efect: Primul punct, ostentativ, afirma «sfânta păzire a Regulamentului [Organic], în litera lui, fără nicio răstălmăcire»
ETC.
6. Prezentaţi alte două proiecte politice din secolul al XIX-lea care au contribuit la formarea statului român, în afara celor la care se referă sursele date.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror alte două proiecte politice din secolul al XIX-lea care au contribuit la formarea statului român, în afara celor la care se referă sursele date
Exemple:
– Constituția Cărvunarilor din 1822,
– rințipiile noastre pentru reformarea patriei elaborat în 1848,
– Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc din 1857 etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărui proiect politic menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la proiectul politic
7. Menţionaţi o caracteristică a statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea forţată […]. În primii ani de colectivizare, după date oficiale, sunt arestaţi zeci de mii de ţărani pentru refuzul de a se înscrie în gospodăriile colective. Mijloacele de presiune se diversifică între 1954 şi 1958, apoi se reia ritmul forţat, până în 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale ţării. Un sistem dur de cote obligatorii îngenunchează ţărănimea, iar rezistenţa la colectivizare victimizează aproximativ 80 000 de ţărani, arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă sau executaţi.
Pe plan politic sunt desfiinţate toate partidele şi organizaţiile politice, indiferent de ideologia şi atitudinea lor faţă de programul şi ţelul Partidului Muncitoresc Român (înființat în 1948). PMR este singurul partid admis […].Orice opoziție și rezistență sunt reprimate și zdrobite fără cruțare. Zeci de mii de oameni, politicieni, ziariști, militari, avocați, clerici sau pur și simplu persoane care nu erau de acord cu politica partidului unic, toți sunt arestați și condamnați, justiția fiind complet subordonată politic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi legea fundamentală din România, precizată în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi formațiunea politică și o caracteristică a acesteia la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a formațiunii politice
Exemple:
– înființat în 1948,
– este singurul partid admis etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la industria din România.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la industria din România
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la procesul de colectivizare, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la procesul de colectivizare
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Procesul de colectivizare are consecințe negative pentru țărănime. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: sunt arestaţi zeci de mii de ţărani pentru refuzul de a se înscrie în gospodăriile colective și rezistenţa la colectivizare victimizează aproximativ 80 000 de ţărani, arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă sau executaţi
SAU
2. Procesul de colectivizare se desfășoară în etape, prin constrângere. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În 1949 începe colectivizarea agriculturii, de asemenea forţată și apoi se reia ritmul forţat, până în 1962 fiind colectivizate 96% din terenurile arabile ale ţării etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia totalitarismul din România se consolidează și printr-o altă practică politică, în afara celor la care se referă sursa dată.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în Evul Mediu și la începuturile modernității, având în vedere:
– menţionarea a câte două autonomii locale atestate în spațiul românesc intracarpatic, respectiv în spațiul românesc extracarpatic, în secolele al IX-lea – al XIII-lea;
– precizarea unui stat medieval din spațiul românesc și prezentarea unei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la modificările instituționale din spațiul românesc, în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc intracarpatic, respectiv în spațiul românesc extracarpatic , în secolele al IX-lea – al XIII-lea (de exemplu: voievodatele conduse de Gelu, de Glad, de Ahtum, respectiv voievodatele conduse de Litovoi, de Seneslau, cnezatul lui Ioan etc.)
– 2 puncte pentru precizarea oricărui stat medieval din spațiul românesc (de exemplu: Țara Românească, Moldova etc.)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea (de exemplu: obținerea independenței Țării Românești față de Ungaria în 1330, descălecatul voievodului Bogdan din Maramureș etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
