Test de antrenament nr. 5/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „După biruinţa de la Războieni, sultanul se îndreptă spre Suceava. Oraşul fu ars, dar cetatea […] a rezistat. Nici cetățile Hotin […], Neamţ […] n-au putut fi luate. […] Cât despre Chilia şi Cetatea Albă, se pare că turcii nici n-au mai îndrăznit un asediu, deoarece puternica flotă pregătită în acest scop a fost distrusă de o furtună pe Marea Neagră. Prin urmare niciuna din cetăţile însemnate ale Moldovei nu putuseră fi cucerite. […] Sultanul, fără să fi realizat unul măcar din scopurile ce-şi fixase, adică înlăturarea [domnitorului], supunerea ţării şi anexarea cetăților Chiliei şi Cetăţii Albe, fu nevoit să dea semnul retragerii. Retragerea a semănat mai mult cu o fugă, deoarece distanţa până la Dunăre a fost parcursă în trei zile, iar o sumă de tunuri au fost abandonate, după cum ne arată o mărturie contemporană. O altă mărturie – cronica moldo-germană – afirma că Ştefan [cel Mare] a izbutit, după Războieni, să-şi refacă oastea «ca la 16 000 de oameni» şi că armata lui Mahomed a pierdut, în timpul retragerii, «mulţi luptători». […] După retragerea armatei turceşti, Ştefan, pe de o parte, oastea ungară, care ajunsese prea târziu spre a se mai lupta cu Mahomed, pe de alta, intrară în Țara Românească şi izgoniră pe domnitorul Laiotă [Basarab], punând în locul lui pe Vlad Ţepeş (16 noiembrie 1476).”
(C. C. Giurescu, D. C. Giurescu, Istoria Românilor)
La vestea înfrângerilor suferite, Poarta otomană a hotărât să lichideze focarul răzvrătirii de la nordul Dunării […] și să readucă Țara Românească, a cărei pierdere începea să afecteze aprovizionarea Istanbulului, în sistemul economic otoman. […] Ajunsă la Rusciuc, unde avea să stabilească planul de cucerire a Țării Românești, în oastea otomană au izbucnit nemulțumiri […]. Domnul român a profitat de aceasta și a căutat să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea; mai mult chiar, a atacat Nicopole pentru a sili oastea otomană să se disperseze.”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi o cetate din Moldova, precizată în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la confruntările cu otomanii.
3. Menţionaţi câte un domn al Țării Românești la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că acțiunile domnitorului au consecințe negative pentru otomani în domeniul economic.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: deoarece puternica flotă pregătită în acest scop a fost distrusă de o furtună pe Marea Neagră
efect: Cât despre Chilia şi Cetatea Albă, se pare că turcii nici n-au mai îndrăznit un asediu
SAU
cauză: deoarece distanţa până la Dunăre a fost parcursă în trei zile, iar o sumă de tunuri au fost abandonate, după cum ne arată o mărturie contemporană
efect: Retragerea a semănat mai mult cu o fugă
ETC.
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două fapte istorice referitoare la spațiul românesc, desfășurate în secolul al XIV-lea
Exemple:
– bătălia de la Posada din 1330,
– constituirea statelor medievale românești extracarpatice,
– întemeierea Mitropoliei Ortodoxe din Țara Românească etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fapt istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric
7. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea.
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Poarta otomană privea cu neutralitate binevoitoare desfăşurările din Ţara Românească […] Revoluţionarii paşoptişti înţelegeau că, tot mai mult nominală, suzeranitatea otomană nu mai putea constitui un obstacol serios în calea progresului societăţii româneşti, ba mai mult, ea putea reprezenta un scut faţă de expansionismul rus, devenit cea mai mare primejdie pentru românime. […] Din nefericire pentru ei, Poarta nu era în măsură să ignore presiunile Rusiei, hotărâtă să nu tolereze, la frontierele ei, un focar revoluţionar. La 28 iunie/10 iulie 1848, trupele ruseşti au intrat în Iaşi, iar la 19/31 iulie 1848 forţele otomane au pătruns în Ţara Românească. În timp ce primele inspirau repulsie elementelor progresiste, ultimele au fost primite cu declaraţii de devotament faţă de puterea suzerană. Comandantul otoman, Soliman paşa, a fost înlocuit, la cererea ruşilor, cu Fuad paşa, omul măsurilor dure. În cursul intrării trupelor otomane în Bucureşti, un incident a dus la lupta din Dealul Spirii, în cursul căreia pompierii – dar şi alte trupe – au opus, în ciuda inferiorităţii numerice, o dârză rezistenţă ocupanţilor (13/25 septembrie 1848). În Principatele dunărene, «ordinea» fusese restaurată prin intervenţia ruso-turcă. […]
În timp ce Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta-Liman (19 aprilie/1 mai 1849) erau readuse sub un control riguros al celor două puteri, emigraţia paşoptistă românească a desfăşurat o intensă activitate, mai ales în Franţa, pentru a edifica opinia publică şi, îndeosebi, cercurile politice asupra situaţiei Principatelor dunărene şi a cerinţelor lor.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul internațional din 1849, precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o acțiune desfășurată de acesta în 1848, la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta în 1848
Exemple:
– a semnat «constituţia»,
– a abdicat etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la guvernul revoluționar.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la guvernul revoluționar
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri față de evenimentele din spațiul românesc desfășurate în 1848, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri față de evenimentele din spațiul românesc desfășurate în 1848
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Marile Puteri au intervenit prin acțiuni militare în spațiul românesc în contextul evenimentelor desfășurate în 1848. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: La 28 iunie/10 iulie, trupele ruseşti au intrat în Iaşi și la 19/31 iulie forţele otomane au pătruns în Ţara Românească
SAU
2. Intervențiile Imperiul Otoman în Țara Românească au fost influențate de Rusia. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Poarta nu era în măsură să ignore presiunile Rusiei, hotărâtă să nu tolereze, la frontierele ei, un focar revoluţionar și Comandantul otoman, Soliman paşa, a fost înlocuit, la cererea ruşilor, cu Fuad paşa, omul măsurilor dure etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în secolul al XVIII-lea a contribuit la constituirea statului român modern.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism și democrație în Europa și în România secolului al XX-lea, având în vedere:
– menționarea a două idei specifice democrației din Europa, în prima jumătate a secolului al secolul al XX-lea;
– precizarea unei Constituții adoptată în România Mare,
– menționarea a două asemănări între ideologiile totalitare din Europa Occidentală, în secolul al XX-lea;
– prezentarea unei practici politice totalitare utilizată în România în perioada 1948-1960;
– formularea unui punct de vedere referitor la Constituția României din 1965 si susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două idei specifice democrației din Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea (de exemplu:respectarea principiului separării puterilor în stat, pluralismul politic, respectarea drepturilor omului etc.)
– 2 puncte pentru precizarea oricărei Constituții adoptată în România Mare (de exemplu: Constituția din 1923, Constituția din 1938)
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două asemănări între ideologiile totalitare din Europa Occidentală, în secolul al XX-lea (de exemplu: caracterul antiliberal, caracterul naționalist, susțin ideea expansiunii teritoriale etc.)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei practici politice totalitare utilizată în România în perioada 1948-1960 (de exemplu: represiunea politică, cenzura, adoptarea Constituției din 1948/1952 etc.)
3 puncte pentru prezentarea practicii politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la practica politică
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
