Test de antrenament nr. 6/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În politica externă, alături de celelalte ţări din zona sovietică, România refuză planul Marshall şi nu-şi trimite reprezentantul său la Conferinţa de Pace de la Paris din 1947, care stabileşte modalităţile de distribuire a ofertei americane de reconstrucţie a Europei (Cehoslovacia iniţial acceptă, dar la cererea lui Stalin renunţă). E nevoită, în schimb, să intre în Biroul Informativ al Partidelor Comuniste, creat de sovietici în septembrie 1947 pentru supravegherea comuniştilor din ţările-satelit […]. «Excomunicarea» Iugoslaviei din Biroul Informativ în iunie 1948 are drept consecinţă înăbuşirea oricărei iniţiative proprii a statelor «democrat populare» din centrul şi sud-estul Europei. România încheie tratate de colaborare şi asistenţă mutuală doar cu statele subordonate Moscovei şi, fireşte, înainte de toate, cu Uniunea Sovietică. Tratatele politice cu aceste ţări sunt însoţite de acorduri economice, care duc, în 1949, la crearea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) cu sediul la Moscova şi de înţelegeri militare, care duc la crearea Pactului de la Varşovia, la care România aderă, ca membru fondator, în mai 1955.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi un lider politic precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la Biroul Informativ al Partidelor Comuniste.
3. Menţionaţi cele două organizații internaționale, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că România colaborează în plan extern numai cu statele subordonate Uniunii Sovietice.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: din cauza politicii de relativă independență pe care Nicolae Ceaușescu o afișa față de Moscova
efect: Cultul personalității, detestat de români, se bucură […] de toleranța cancelariilor apusene
SAU
cauză: pentru că nu mai poate ține pasul în cursa înarmărilor
efect: Întreg sistemul sovietic intră în criză
ETC.
6. Prezentaţi două caracteristici ale prevederilor Constituției din 1965.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două caracteristici ale prevederilor Constituției din 1965
Exemple:
– stabilește atribuțiile instituțiilor de stat,
– anulează principiul separării puterilor în stat,
– prevede drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor,
– reflectă schimbările produse în sistemul proprietății etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei caracteristici menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică
7. Menţionaţi o asemănare între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între practicile politice utilizate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
[…] Neagoe Basarab apare ca autorul unei lucrări monumentale a literaturii noastre vechi, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, considerată, pe bună dreptate, de Constantin Noica drept «întâia mare carte a culturii româneşti»; tot el este ctitorul uneia dintre cele mai splendide opere de arhitectură, biserica din Curtea de Argeş. […] Neagoe Basarab a înălţat biserici şi a făcut bogate danii la Muntele Athos (mai ales la mănăstirea Cutlumus […] ctitorie a lui Nicolae-Alexandru Basarab şi a lui Vladislav-Vlaicu), Patriarhiei de la Constantinopol, la Muntele Sinai, la Ierusalim […]. Prin activitatea sa de ctitor şi de patron al culturii şi al lumii ortodoxe, Neagoe Basarab se înfăţişează ca un continuator al basileilor bizantini, preocupat să sprijine Biserica ortodoxă, ajunsă sub stăpânire otomană.
De o cu totul altă factură a fost domnul Moldovei, Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), fiu al lui Ştefan cel Mare. […] La începutul cârmuirii sale, Petru Rareş a intervenit în Transilvania […] sprijinindu-l pe voievodul Transilvaniei, Ioan Zápolya, împotriva lui Ferdinand de Habsburg. Partizanii acestuia fură zdrobiţi de oastea moldoveană […] la Feldioara (22 iunie 1529). Petru Rareş, care primise de la Ioan Zápolya oraşele Bistriţa şi Rodna (Ciceiul şi Cetatea de Baltă i-au fost reconfirmate), se considera – şi nu fără temei – după această victorie stăpânul Transilvaniei […].
Era inevitabil ca un domn cu ambițiile lui Petru Rareș să nu aibă în vedere ruperea legăturilor de dependență cu Poarta și participarea la cruciada antiotomană. […] Ca urmare, Petru Rareș s-a alăturat Ligii Sfinte, constituită la 7 februarie 1538 sub egida papei […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un domnitor al Țării Românești precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi, din sursa dată, domnitorul care aderă la Liga Sfântă și o cauză a acestei acțiuni.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta în 1848
Exemple:
– are în vedere ruperea legăturilor de dependență cu Poarta,
– participarea la cruciada antiotomană etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Transilvania
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile domnitorului Ţării Româneşti, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la acțiunile domnitorului Ţării Româneşti
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Acțiunile domnitorului Ţării Româneşti vizează domeniul cultural. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Neagoe Basarab apare ca autorul unei lucrări monumentale a literaturii noastre vechi, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie, considerată, pe bună dreptate, de Constantin Noica drept «întâia mare carte a culturii româneşti» și Prin activitatea sa de ctitor şi de patron al culturii şi al lumii ortodoxe, Neagoe Basarab se înfăţişează ca un continuator al basileilor bizantini, preocupat să sprijine Biserica ortodoxă, ajunsă sub stăpânire otomană
SAU
2. Acțiunile domnitorului Ţării Româneşti reflectă exercitarea atribuților instituției politice centrale în plan religios. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: este ctitorul uneia dintre cele mai splendide opere de arhitectură, biserica din Curtea de Argeş și Neagoe Basarab a înălţat biserici şi a făcut bogate danii la Muntele Athos etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului medieval din Estul Carpaților s-a realizat și prin acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, având în vedere:
– prezentarea unui motiv al adoptării Constituției din 1866 și menționarea a două prevederi ale acesteia;
– precizarea legii fundamentale adoptate în România, în deceniul trei al secolului al XX-lea și menţionarea a două consecințe ale acesteia;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul Constituției din 1938 pentru viața politică din România şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru menţionarea oricărui motiv al adoptării Constituției din 1866 (de exemplu: consolidarea statului român modern, progresul sistemului politic din statul român etc.)
3 puncte pentru prezentarea motivului menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la motiv și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la motiv
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea oricăror două prevederi ale Constituției din 1866 (de exemplu: numele statului este România, puterea legislativă este exercitată de Domn și Reprezentanța Națională, egalitatea în fața legii etc.)
– 2 puncte pentru răspunsul: Constituția din 1923
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricăror două consecințe ale acesteia (de exemplu: consolidat democrația din România, a favorizat utilizarea practicilor politice democratice, a contribuit la integrarea provinciilor românești unite în 1918 etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
