Test de antrenament nr. 7/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Plenara Comitetului Central, ţinută la 29 februarie – 1 martie 1952, l-a criticat pe [Vasile] Luca pentru a fi permis «gravele» greşeli şi «fraude» comise de Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională cu ocazia aplicării reformei monetare, în ianuarie. Adoptând «o linie conciliatoristă» şi apărându-l pe Luca, Ana Pauker şi Teohari Georgescu au fost implicaţi în aceste erori. La 26-27 mai, Luca a fost exclus din partid. Ana Pauker a fost aspru criticată în aceeaşi plenară, dar i s-a permis să-şi păstreze postul de ministru de externe. Teohari Georgescu a fost eliminat din postul său de ministru de interne […].
În politica ei internă […], România, asemenea celorlalte state satelit din Europa de Est, a continuat să imite Uniunea Sovietică. [Gheorghe Gheorghiu-] Dej s-a dovedit pe cât de isteţ, pe atât de prevăzător în exploatarea repercusiunilor succesiunii politice sovietice. Continuând procesele «spionilor» şi «teroriştilor», a putut să se înarmeze împotriva unor posibile critici de slăbire a «vigilenţei» faţă de duşmanii «imperialişti» şi a câştigat timp ca să vadă cum bătea vântul la Moscova.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Prin instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România şi alegerea sa în această înaltă demnitate (martie 1974), concomitent cu aceea de secretar general, Nicolae Ceauşescu îşi atribuie puteri depline, deciziile sale fiind, de regulă, transpuse în legi şi hotărâri de către Consiliul de Stat şi de către Consiliul de Miniştri.”
(N.C. Nicolescu, Şefi de stat şi de guvern ai României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi președintele țării, precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Gh. Gheorghiu-Dej.
3. Menţionaţi câte un stat care a influenţat politica internă a României din sursa A, respectiv din sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că măsurile din domeniul fiscal au consecințe în plan politic.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: N. Ceauşescu încearcă să adapteze la condiţiile României un program politico-ideologic inspirat din cele văzute în ţările vizitate
efect: Ca urmare, la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. [Comitetului Central] al P.C.R. din 6 iulie 1971 sunt lansate cele «17 teze»
SAU
cauză: Prin instituirea funcţiei de preşedinte al Republicii Socialiste România şi alegerea sa în această înaltă demnitate (martie 1974), concomitent cu aceea de secretar general
efect: Nicolae Ceauşescu îşi atribuie puteri depline
ETC.
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se referă sursele date.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se referă sursele date.
Exemple:
– adoptarea Constituției din 1948/1952/1965,
– colectivizarea agriculturii etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică
7. Menţionaţi o caracteristică a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea.
4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a regimului politic instaurat în România la sfârșitul secolului al XX-lea
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
În timp ce guvernul prezidat de Ion I.C. Brătianu era angrenat în complicatul joc politic, fără să-şi precizeze deschis opţiunea […], personalităţi ale vieţii politice îşi exprimau deschis, uneori chiar zgomotos, poziția şi calea de urmat. În ce priveşte neutralitatea, unii se pronunţau pentru menţinerea acestei stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale, cei mai mulţi o considerau provizorie, o etapă spre intrarea în acţiune pentru eliberarea românilor din Austro-Ungaria. Cu toate eforturile guvernului de a menţine manifestările opiniei publice în limite rezonabile, compatibile cu starea de neutralitate a ţării, presiunile opoziţiei împotriva politicii oficiale, pentru alăturarea imediată la Antantă, au devenit tot mai puternice. […] În contextul acestor frământate evenimente nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale. Oamenii politici care se pronunţau în acest sens, în majoritatea lor, insistau asupra pericolului reprezentat pentru existenţa României de tendinţele expansioniste ale Rusiei. […]
În anii neutralităţii, în afara presiunilor politice şi militare, România a fost terenul unor puternice concurenţe pe plan economic, teren pe care s-au înfruntat interesele celor două grupări adverse. […] Competiţia între marile puteri şi-a găsit expresie în domeniul petrolului […] şi în domeniul creditului. În perioada neutralităţii, România a primit credite din partea ţărilor Antantei, cu ajutorul cărora a rezistat presiunilor financiare germane şi a reuşit să-şi procure armamentul necesar înzestrării armatei.”
(Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul guvernului României, precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi alianța cu care colaborează România în domeniul economic și o consecință a acestei acțiuni la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei consecințe la care se referă sursa dată
Exemple:
– a primit credite din partea ţărilor Antantei,
– a rezistat presiunilor financiare germane etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la regele Ferdinand I.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la regele Ferdinand I.
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea oamenilor politici față de orientarea României în cadrul războiului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la atitudinea oamenilor politici față de orientarea României în cadrul războiului
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Atitudinea oamenilor politici față de orientarea României în cadrul războiului se manifestă în privința neutralității. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: unii se pronunţau pentru menţinerea acestei stări, favorabilă în fond Puterilor Centrale și cei mai mulţi o considerau provizorie, o etapă spre intrarea în acţiune pentru eliberarea românilor din Austro-Ungaria
SAU
2. Oamenii politici au atitudini diferite față de orientarea României în cadrul războiului. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: presiunile opoziţiei împotriva politicii oficiale, pentru alăturarea imediată la Antantă, au devenit tot mai puternice și În contextul acestor frământate evenimente nu au lipsit însă nici atitudinile în favoarea Puterilor Centrale etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii acționează pentru constituirea statului modern în deceniul șase al secolului al XIX-lea.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
(1859) etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a spațiului românesc în secolele al XIV-lea – al XVI-lea, având în vedere:
– precizarea statului medieval din spațiul românesc sud-carpatic și prezentarea unei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea;
– menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau consolidarea statului românesc din Estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții politice centrale din spațiul românesc în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– 2 puncte pentru precizarea statului medieval Țara Românească
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei acțiuni desfășurate pentru constituirea acestuia în secolul al XIV-lea (de exemplu: Basarab aduce sub autoritatea sa autonomiile locale de la sud de Carpați, Basarab obține independența în urma bătăliei de la Posada 1330 etc.)
3 puncte pentru prezentarea acțiunii menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acțiune și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la acțiunea menționată
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea a două fapte istorice desfășurate pentru constituirea sau consolidarea statului românesc din estul Carpaților, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: participarea voievodului Bogdan la acțiuni militare împotriva Ungariei, întemeierea Mitropoliei Moldovei cu sediul în Suceava, organizarea instituțiilor centrale etc.)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menţionarea oricărei caracteristici a fiecărui fapt istoric (de exemplu: conduce răscoala izbucnită la Est de Carpați/obține independența statului prin respingerea expedițiilor militare organizate de Ungaria, a fost întemeiată de Petru I Mușat/nu este recunoscută de Patriarhia ortodoxă de la Constantinopol în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, sunt constituite Domnia/Sfatul domnesc etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
