Test de antrenament nr. 8/2020
SUBIECTUL I
Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „În linii generale secolul al XVII-lea moștenește instituțiile secolului precedent, le sporește chiar, dar mai cu seamă le precizează și le diversifică […]. Se fixează mai riguros atribuțiile dregătorilor, fără ca să se ajungă la o delimitare absolută a acestora. […] Începând cu epoca lui Bethlen, Matei Basarab şi Vasile Lupu, instituțiile câştigă în consistenţă şi eficienţă, funcţionalitatea acestora exercitându-se pe verticală, dinspre instituţia centrală spre cea locală.
În secolul al XVII-lea instituţiile centrale, domnul, Sfatul domnesc, Marea Adunare a Ţării în Moldova şi Ţara Românească, respectiv principele, Consiliul princiar şi Dieta în Transilvania, nu înregistrează modificări esenţiale. Domnii şi principii sunt aleşi de Stările privilegiate în momentele de mai mare libertate de mişcare sau numiţi direct de Imperiul Otoman; şi unii şi ceilalţi aveau nevoie de confirmarea puterii suzerane. […] În secolul al XVII-lea, Sfatul domnesc primeşte o nouă organizare, astfel că în afara Sfatului restrâns, alcătuit de mari dregători, funcţionează şi un Sfat mai larg, cunoscut în vremea lui Dimitrie Cantemir sub numele de divan. În acest secol Sfatul domnesc câştigă atributele unui Sfat al ţării, îndeplinind serviciile de ordin public.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
- Numiţi domnitorul precizat în sursa B.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Sfatul domnesc.
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine că puterea suzerană trebuia să confirme atât domnitorii și principii aleși, cât și pe cei numiți.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
cauză: Pentru că sunt lipsiţi de iniţiativă în politica externă
efect: ei ajung executorii fideli ai însărcinărilor otomane în raport cu marile puteri
SAU
cauză: ntrucât Poarta se implică prin poruncile sale în conducerea efectivă, estompând atributele domneşti sau iniţiind măsuri de organizare social-politică
efect: Amestecul în viaţa internă a celor două ţări este însă vizibil
ETC.
6. Prezentaţi două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în perioada regimului politic la care se referă sursa B.
câte 1 punct (1px2=2p) pentru menționarea oricăror două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în perioada regimului politic la care se referă sursa B
Exemple:
– memoriul boierilor români înaintat în Cadrul Congresului de la Focșani din 1772,
– memoriul boierilor români din 1791,
– programul revoluției lui Tudor Vladimirescu etc.
câte 2 puncte (2px2=4p) pentru prezentarea fiecărei caracteristici menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la caracteristică
7. Menţionaţi o prevedere a legii fundamentale adoptată în statul român în 1866.
4 puncte pentru menţionarea oricărei prevederi a legii fundamentale adoptată în statul român în 1866
Exemple:
SUBIECTUL al II-lea
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
Intervenţia lui Ștefan în războiul antiotoman începe prin încercarea de a smulge Ţara Românească de sub controlul Porţii şi a o reintegra în frontul antiotoman. După 1469 se află în conflict cu Radu cel Frumos până în 1473, când Ştefan îl alungă pe Radu de pe tron […]. Radu revine însă cu sprijin turcesc. Revine şi Ştefan în anul următor, alungându-l din nou pe Radu, pedepsind boierii potrivnici lui şi intrând practic în conflict direct cu turcii. În iarna lui 1474/1475 o mare armată otomană de aproximativ 120 000 de oameni (după surse moldovene), condusă de Soliman Paşa […] pătrunde în Moldova pentru a restabili dominaţia Porţii la Dunăre. Ştefan o aşteaptă lângă Vaslui, practicând tactica pământului pârjolit, ceea ce îi obligă pe turci să înainteze în căutarea hranei pentru oameni şi animale exact spre locul stabilit de Ştefan, la confluenţa Racovei cu Bârladul, care nu îngăduia decât o restrânsă desfăşurare de forţe. Atrase în lunca Bârladului, trupele turceşti sunt surprinse de cavaleria şi pedestraşii lui Ştefan, lovite de tunurile moldovenilor, şi mulţi turci cad dezorientaţi şi împotmoliţi în mlaştini. Urmărirea celor retraşi a fost la fel de cumplită, bătălia transformându-se într-o mare victorie, cea mai însemnată din istoria luptelor românilor cu turcii.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi „portul Moldovei la mare‟, precizat în sursa dată.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi lupta din 1467 și o caracteristică a acesteia la care se referă sursa dată.
3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurată de acesta în 1848
Exemple:
– este implicat Matei Corvin, regele Ungariei,
– ictoria lui Ștefan n-a fost completă la Baia din cauza trădării mai multor boieri etc.
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Petru Aron.
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Petru Aron
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la lupta de la Vaslui, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la lupta de la Vaslui
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat
1. Stefan cel Mare utilizează strategii diverse pentru organizarea luptei de la Vaslui. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Ştefan o aşteaptă lângă Vaslui, practicând tactica pământului pârjolit, ceea ce îi obligă pe turci să înainteze în căutarea hranei pentru oameni şi animale exact spre locul stabilit de Ştefan, la confluenţa Racovei cu Bârladul, care nu îngăduia decât o restrânsă desfăşurare de forţe și Atrase în lunca Bârladului, trupele turceşti sunt surprinse de cavaleria şi pedestraşii lui Ştefan, lovite de tunurile moldovenilor, şi mulţi turci cad dezorientaţi şi împotmoliţi în mlaştini
SAU
2. În lupta de la Vaslui trupele otomane sunt înfrânte. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Atrase în lunca Bârladului, trupele turceşti sunt surprinse de cavaleria şi pedestraşii lui Ştefan, lovite de tunurile moldovenilor, şi mulţi turci cad dezorientaţi şi împotmoliţi în mlaştini și Urmărirea celor retraşi a fost la fel de cumplită, bătălia transformându-se într-o mare victorie, cea mai însemnată din istoria luptelor românilor cu turcii etc.
Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolele al XII-lea – al XIII-lea au loc modificări instituționale în spațiul românesc intracarpatic.
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
Transilvaniei etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL AL III-LEA
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția politică a României în secolul al XX-lea, având în vedere:
– menţionarea celor două constituții adoptate în România, în primele patru decenii ale secolului al XX-lea și a câte unei prevederi a fiecăreia dintre acestea;
– prezentarea unei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate în 1948, respectiv în 1952;
– precizarea constituției adoptată în România în deceniul șapte al secolului al XX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la organizarea politică a României în ultimul deceniu al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.
– câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea fiecărei constituții adoptate în România, în primele patru decenii ale secolului al XX-lea (Constituția din 1923 și Constituția din 1938)
câte 3 puncte (3px2=6p) pentru menționarea oricărei prevederi a fiecăreia dintre acestea (de exemplu: egalitatea în fața legilor/puterea executivă este încredințată regelui și regele este „capul statului”/inițiativa legilor aparține regelui)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între prevederile legilor fundamentale ale României, adoptate în 1948, respectiv în 1952 (de exemplu: au dus la consolidarea regimului comunist, Marea Adunare Națională era recunoscută drept instituție supremă în stat etc.)
3 puncte pentru prezentarea asemănării menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la asemănarea menționată și se utilizează relația cauză-efect SAU
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la asemănarea menționată
– 2 puncte pentru precizarea Constituției din 1965
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (așadar, astfel etc.)
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
